Europa Liberă/Anca Grădinaru
Președintele român Klaus Iohannis, alături de liderul american Joe Biden, în timpul unei reuniuni B9 care a avut loc la Varșovia, în februarie 2023.
Congresmenii americani îi cer președintelui Joe Biden să elaboreze o strategie privind cele șase țări din zona Mării Negre în cel mult șase luni. România, Republica Moldova și Ucraina se află printre statele implicate.
După mai bine de doi ani de negocieri intense între lideri americani și reprezentanți ai României, Turciei și nu numai, Congresul American a votat joia trecută, pe 14 decembrie, ca regiunea Mării Negre și statele din jurul mării să devină, prin lege, o zonă de interes major pentru SUA.
Asta înseamnă că americanii se vor implica, în viitor, mai mult decât o fac în prezent în regiunea Mării Negre – zonă de război după invazia la scară largă a Rusiei din Ucraina.
Această implicare, potrivit Congresului, va însemna întărirea relațiilor economice dintre SUA și cele șase state (România, Bulgaria, Turcia – state NATO, Ucraina, Republica Moldova și Georgia); creșterea securității energetice și consolidarea democrațiilor acestora.
Ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, spune pentru Europa Liberă că Bucureștiul a fost implicat în discuțiile care au precedat decizia Senatului.
Implementarea strategiei, însă, va depinde și de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA de anul viitor, atrage atenția Iulia Joja, unul dintre experții care s-au implicat în elaborării strategiei americane.
Liniile trasate de Congres
Camera Reprezentanților de la Washington a votat ca cele șase țări să fie sprijinite suplimentar de SUA prin programe tematice, implementate coordonat.
În iulie, un vot similar a fost acordat și de către Senatul american.
Spre deosebire de votul senatorilor – care cerea mai multor ministere și agenții americane să croiască strategiile de implicare suplimentară a SUA în zona Mării Negre – congresmenii îi cer direct președintelui SUA, Joe Biden, să facă ce este necesar pentru ca planul privind regiunea să fie gata.
Termenul limită acordat președintelui este de 180 de zile.