Europa Libera/Andreea Ofițeru

Românii nu vor mai sta la cozi in aeroport, însă cozile terestre vor rămâne o realitate conform acestei înțelegeri.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri seară, că România va adera la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă în martie 2024. Discuțiile vor continua anul viitor și pentru frontierele terestre, potrivit acordului dintre Austria, România și Bulgaria.

 

 

„După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

„Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”, a adăugat el.

În același timp, Ministerul Afacerilor Interne arată că a ajuns la „un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria”.

MAI susține că România și Bulgaria vor intra în Schengen pe cale aeriană și maritimă începând cu luna martie 2024. Discuțiile vor continua în 2024 și pentru frontierele terestre.

Ministerul mai precizează că „pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023”.

De asemenea, pentru ca acordul politic să aibă valoare urmează ca România și Bulgaria să obțină acordul tuturor statelor membre UE.

Negocierile și discuțiile vor continua și joi, 28 decembrie 2023.

Acordul politic cu Austria vine după ce în urmă cu două săptămâni, statul austriac anunța o „flexibilizare” potrivit căreia e de acord „cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”

Principalele momente spre aderarea României la Schengen

    • Februarie 2000 – Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;

    • Noiembrie 2001 – Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România – Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 – Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.

    • Aprilie 2002 – Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 – Justiție și Afaceri Interne.

    • Decembrie 2004 – Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 – JAI). Este confirmat calendarul de aderare.

    • 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.

    • Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.

    • Septembrie 2008 – Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.

    • Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.

    • Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.

    • Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.

    • Iulie 2010 – Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.

    • Ianuarie 2011 – Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.

    • Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.

    • Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.

    • Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.

    • Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.

    • Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

    • August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.

    • Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.

    • Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.

    • Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.

    • Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.

    • Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.

    • Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.

    • Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.

    • Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.

    • Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.

    • Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.

(Sursa: Ministerul de Interne)

Add Your Heading Text Here